duminică, 13 ianuarie 2019

Comedia artei şi a vieţii de Costel Zăgan

Comedia artei şi a vieţii de Costel Zăgan: Nu ştiu/cum am ajuns iar/pe/câmpul minat al copilăriei/Iarba-i până la genunchi/şi/creşte în continuare/Cărţile sunt jucăriile mele preferate/Mă joc numai cu tine dragoste/Partidele noastre/durează de-o viaţă/Aşa că înţeleg foarte bine/De ce ura m...
la

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)

INVITATUL MEU: VIOREL ILIȘOI

RISIPITORUL DE OCHI El face risipă de ochi, dezinvolt, pentru fiecare lucru văzut sau nevăzut are loc sub o pereche de pleoape. Când își aru...

  • INCERTITUDINEA ZILEI
    Ca orice drog Poezia te transformă în sclavul cititorilor Oamenii normali sunt analfabeţi Poţi însă să ştii ...
  • HORA CUVINTELOR
     Prietene de peste tot hai să dăm mână cu mână chiar dacă te doare-n cot de patrie Limba Română Hai să dăm mână cu mână poate-ajungem undeva...
  • NOEMI BOMHER, HIPER-PREFAȚĂ LA CEZEISME, 2008
     *** Poate că aici este adevărata ființă a poeziei, aceea care solicită fructul însuși, a bucuriei de a sta sub clipa binecuvântată a funcți...