miercuri, 20 decembrie 2017

SINGURĂTATE

Însă iarăși ne rătăcim
între ridicol și sublim

Costel Zăgan, Distihuri rebele

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

O STROFĂ DE ETERNITATE

 Eu barbarul din oglindă eu ca Hanibal la poartă aștept Roma să mă-nchidă într-o operă de artă COSTEL ZĂGAN, AXIOMELE LUI DON QUIJOTE