Mi-e credința la amiază
Doamne binecuvântează
arde sufletu-n cuvânt
templul meu și drag și sfânt
Cred și munții chiar se mișcă
fără vânt ca o morișcă
marea tace valul cântă
Doamne ce-armonie sfântă
Prin păduri lupii se-adună
tăcerea urlă la lună
căprioare piatra crapă
seceta ar vrea doar
apă
Miez de noapte la amiază
Dumnezeu îngenunchează
Costel Zăgan
.jpg)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu