luni, 16 ianuarie 2017
Răstignit pe frunze de Costel Zăgan
Răstignit pe frunze de Costel Zăgan: Numai într-o vreme/eram pierde-toamne/dar când scriu poeme/cred în tine Doamne/Eram pierde-toamne/cu tăcerea în bagaj/de Tine mi-e foame/şi mă dau drept gaj/Cu tăcerea în bagaj/de când scriu poeme/sunt al nopţii paj/şi-o mai duc o vreme/Ca un pier...
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
(GOGYOHKA MEA)
viii spun mereu despre morți numai bine morții însă nu spun nimic dar tăcerea lor se-aude de la o poștă Costel Zăgan

-
Dragi tovarăși și tovărășoaice cât mai rezistați încă pe buk dezbrăcând sau nu pufoaice știe frunza cea de nuc Cât mai rezistați ...
-
COSTEL ZĂGAN un luceafăr de nisip se prelinge din clepsidra cerului noaptea mi-a împietrit pe buze *** a star made of sand is dropping from...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu