luni, 16 ianuarie 2017

Răstignit pe frunze de Costel Zăgan

Răstignit pe frunze de Costel Zăgan: Numai într-o vreme/eram pierde-toamne/dar când scriu poeme/cred în tine Doamne/Eram pierde-toamne/cu tăcerea în bagaj/de Tine mi-e foame/şi mă dau drept gaj/Cu tăcerea în bagaj/de când scriu poeme/sunt al nopţii paj/şi-o mai duc o vreme/Ca un pier...
la

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)

INVITATUL MEU: VIOREL ILIȘOI

RISIPITORUL DE OCHI El face risipă de ochi, dezinvolt, pentru fiecare lucru văzut sau nevăzut are loc sub o pereche de pleoape. Când își aru...

  • INCERTITUDINEA ZILEI
    Ca orice drog Poezia te transformă în sclavul cititorilor Oamenii normali sunt analfabeţi Poţi însă să ştii ...
  • HORA CUVINTELOR
     Prietene de peste tot hai să dăm mână cu mână chiar dacă te doare-n cot de patrie Limba Română Hai să dăm mână cu mână poate-ajungem undeva...
  • NOEMI BOMHER, HIPER-PREFAȚĂ LA CEZEISME, 2008
     *** Poate că aici este adevărata ființă a poeziei, aceea care solicită fructul însuși, a bucuriei de a sta sub clipa binecuvântată a funcți...