duminică, 8 ianuarie 2017

DRAGOSTEA-I CA UN LUCEAFĂR

Ți-atârnă stelele de sâni
buricul fulgeră cu miere
iubita mea nu mă închin
te mângâi iată cu durere

Buricul fulgeră cu miere
pe buze se aprind văpăi
și-ți dau și viața de ai cere
să mă înalț din ochii tăi

Pe buze îți aprind văpăi 
iubita mea nu mă închin
tresar icoanele cu zei
să-atârne stelele de sâni

Buricul fulgeră și cere
luceafăr tandru în cădere

Costel Zăgan, CEZEISME II

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

NOEMI BOMHER, HIPER-PREFAȚĂ LA CEZEISME, 2008

 *** Poate că aici este adevărata ființă a poeziei, aceea care solicită fructul însuși, a bucuriei de a sta sub clipa binecuvântată a funcți...