miercuri, 22 aprilie 2015

EXERCIŢIU DE BLESTEM



Să nu mai ard produc cenuşă
să nu te bat la cap că nu e uşă

Să nu scot gheara nu-s pisică
să dau din coate când mi-e frică

S-arunc aureola asta-i frunte
să merg odată dacă-s munte

Şi iarba-i iarbă nu hârtie
să o cosesc fir-ar să fie

Costel Zăgan, Interludiu

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

O STROFĂ DE ETERNITATE

 Eu barbarul din oglindă eu ca Hanibal la poartă aștept Roma să mă-nchidă într-o operă de artă COSTEL ZĂGAN, AXIOMELE LUI DON QUIJOTE