Câte lacrimi mai sunt până acasă
atâtea stele până la tine frumoaso
nici de singurătate nu-mi mai pasă
aceeaşi iubire pentru tine am ars-o
Costel Zăgan, AXIOMELE LUI DON JUAN
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
(GOGYOHKA MEA)
viii spun mereu despre morți numai bine morții însă nu spun nimic dar tăcerea lor se-aude de la o poștă Costel Zăgan
-
Dragi tovarăși și tovărășoaice cât mai rezistați încă pe buk dezbrăcând sau nu pufoaice știe frunza cea de nuc Cât mai rezistați ...
-
.jpg)
COSTEL ZĂGAN un luceafăr de nisip se prelinge din clepsidra cerului noaptea mi-a împietrit pe buze *** a star made of sand is dropping from...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu