sâmbătă, 18 aprilie 2015

DUMNEZEU LA POST RESTANT

Iubito nici bine n-ai deschis ochii
frumuseţii Şi mi-ai epuizat dex-ul
melancoliei Teama de-a fi ce bucu
rie Doamne ce bucurie După o vre
me însă captiv într-un poem adorm
 între două pagini virgine
Geneza şi Apocalipsa

Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ II

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

O STROFĂ DE ETERNITATE

 Eu barbarul din oglindă eu ca Hanibal la poartă aștept Roma să mă-nchidă într-o operă de artă COSTEL ZĂGAN, AXIOMELE LUI DON QUIJOTE