EREZIE RUGINITĂ CA FIERUL VECHI
Muzeul figurilor de ceară chipuri împietrite
Paşi de gheaţă şi foc Emoţia te împinge
înapoi Cuvintele te întind pe foaia albă cu
picăţele Eziţi să visezi poemul mai departe
ori să-l trezeşti Nici tăcerile nu mai sunt ca
altădată Prea mult sânge şi prea puţine
stele Firmament uzat bun numai de fier
vechi Vocea ţiganului negustor nu-ţi lasă
memoria afectivă în pace Nu poţi să taci
la schimb N-ai nimic nici de vânzare nici
de pierdut
la schimb N-ai nimic nici de vânzare nici
de pierdut
Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ
Comentarii
Trimiteți un comentariu