vineri, 6 iunie 2014

FOTOCEZEISM

ECLEZIAST
de Costel Zăgan

Deşertăciune-i cuvântul
deşertăciune tăcerea
şi-ntreg pământul
ce-mi stoarce puterea

Deşertăciune-i tăcerea
deşertăciune-i chiar pasul
ce-mi ia mângâierea
dar lasă popasul

Deşertăciune-i chiar pasul
şi-ntreg pământul
cu dusul şi rămasul
deşertăciune-i cuvântul

Deşertăciune-i tăcerea
mă saltă căderea

CEZEISME II

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

O STROFĂ DE ETERNITATE

 Eu barbarul din oglindă eu ca Hanibal la poartă aștept Roma să mă-nchidă într-o operă de artă COSTEL ZĂGAN, AXIOMELE LUI DON QUIJOTE