joi, 9 ianuarie 2014

Inefabil şi cam atât

Clandestin în ţara mea
clandestin ca şi un un astru
am în inimă o stea
mă traduce în albastru

Clandestin precum un astru
pare sufletul în trup
care-o fi însă măiastru
amândoi din mine rup

Care-i sufletul în trup
am în inimă o stea
eu o luminez hei-rup
clandestin în ţara mea

Clandestin precum un astru
traduc viaţa în albastru

Costel Zăgan, Cezeisme II

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

O STROFĂ DE ETERNITATE

 Eu barbarul din oglindă eu ca Hanibal la poartă aștept Roma să mă-nchidă într-o operă de artă COSTEL ZĂGAN, AXIOMELE LUI DON QUIJOTE