luni, 20 ianuarie 2014

Autoparodie de Costel Zăgan

Autoparodie de Costel Zăgan: Costel Zăgan nu mai rezistă/de dimineaţa până seara/de-i lumea veselă sau tristă/pe toţi-i-ntreabă unde-i ţara/De dimineaţa până seara/mai rău e domnilor ca râia/prin vene-i curge iar cerneala/când scrie că iubeşte România/Mai rău e domnilor ca râ...
la

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)

INVITATUL MEU: VIOREL ILIȘOI

RISIPITORUL DE OCHI El face risipă de ochi, dezinvolt, pentru fiecare lucru văzut sau nevăzut are loc sub o pereche de pleoape. Când își aru...

  • INCERTITUDINEA ZILEI
    Ca orice drog Poezia te transformă în sclavul cititorilor Oamenii normali sunt analfabeţi Poţi însă să ştii ...
  • HORA CUVINTELOR
     Prietene de peste tot hai să dăm mână cu mână chiar dacă te doare-n cot de patrie Limba Română Hai să dăm mână cu mână poate-ajungem undeva...
  • NOEMI BOMHER, HIPER-PREFAȚĂ LA CEZEISME, 2008
     *** Poate că aici este adevărata ființă a poeziei, aceea care solicită fructul însuși, a bucuriei de a sta sub clipa binecuvântată a funcți...