luni, 21 octombrie 2013

SACRAMENTO

Vulcan de lacrimi amare
Doamne-i iarăşi  poetul
şi lava-i de mărgăritare
doar de-l apucă regretul

Costel Zăgan, AXIOMELE LUI DON QUIJOTE


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

O STROFĂ DE ETERNITATE

 Eu barbarul din oglindă eu ca Hanibal la poartă aștept Roma să mă-nchidă într-o operă de artă COSTEL ZĂGAN, AXIOMELE LUI DON QUIJOTE