Când tăcerea-ncepe să te doară
scrii cu lacrimi vai din călimară
cum trăiesc azi îngerii la ţară
Costel Zăgan, TRIUNGHIUL TĂCERII
Eu barbarul din oglindă eu ca Hanibal la poartă aștept Roma să mă-nchidă într-o operă de artă COSTEL ZĂGAN, AXIOMELE LUI DON QUIJOTE
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu