Câte-o frunză câte-o frunză
spală toamna cea ascunsă
şi o lacrimă doar o lacrimă
duios toamna clatină
Costel Zăgan , AXIOMELE LUI DON QUIJOTE
Eu barbarul din oglindă eu ca Hanibal la poartă aștept Roma să mă-nchidă într-o operă de artă COSTEL ZĂGAN, AXIOMELE LUI DON QUIJOTE
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu