vineri, 18 octombrie 2013

ABISUL VERII DE ALTĂDATĂ

Câte-o frunză câte-o frunză

spală toamna cea ascunsă
şi o lacrimă doar o lacrimă
duios toamna clatină



Costel Zăgan , AXIOMELE LUI DON QUIJOTE

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

ZĂPADA CA FICȚIUNE

Mă mut dintr-un an în altul mă mut dintr-o vârstă în alta sar calul dar uit să fac saltul trezindu-mă la gât cu balta COSTEL ZĂGAN, AXIOMELE...