Nu suntem vinovaţii cercetaşi
ai unei iubiri mărunte
prin vid azi nu mai facem paşi
şi nici măcar prin stelele cărunte
Nu culegem vise din Calea Lactee
şi nici amintiri din vreo lume străină
noi scriem cu sânge adânc epopee
pentru omul de dor şi lumină
Privim direct şi cerul şi pământul
nu ridicăm pe auriu nisip statui
nu ne cutremură noaptea sau cuvântul
căci suntem fiii soarelui
Costel Zăgan, REMEMBER (77)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu