vineri, 20 iulie 2012

PRO POESIS

Să fac gargară cu tăcerea
să-nchid urchea să n-aud
să dau cu limba unde-i mierea
împinsă de la nord la sud

Să-nchid urechea să n-aud
să merg pe valuri dacă pot
şi cerul să-l întind că-i ud
să strâng nimicul c-a dat rod

Să merg pe valuri dacă pot
să iau cu limba poftim mierea
să-mi dau şi palme asta-i tot
când faci gargară cu tăcerea

Şi dacă vreau să mă închid
să înfloresc chiar lângă zid

Costel Zăgan, CEZEISME II

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

PRIETENII (I)MEDIATE

                                    Nimeni nu se naște singur: întotdeauna, Dumnezeu este prin preajmă. Nu să observe, ci să ajute. Cum știe...