Domnule Eminescu
Sunt un epigon
al
melancoliei Dumneavoastră
Nu sunt demn
de
suferinţa strămoşilor
Nu sunt apt
pentru
fericirea urmaşilor
Ezit
între
două
singurătăţi
Costel Zăgan,Hiperbole blitz,2005
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
-
Ca orice drog Poezia te transformă în sclavul cititorilor Oamenii normali sunt analfabeţi Poţi însă să ştii ... -
Mulțumesc, draga mea Românie! Gânduri despre limba română Personalități pe care le prețuim despre limba român...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu