Treceți la conținutul principal

DEZASIMILAȚIA MORȚII

Danielei Caurea in memoriam

Adalbert Ignotus dus-întors
vers cu vers pas cu pas
tăcerea-și ține gura încleștată
Doamne
cum a fost posibil

Ciuperca otrăvitoare
a
melancoliei
spumegă
pe
masa poetului

Mănânc și scriu

Întunericul
o
înghițitură
ajunge
în
stomac

Elegie
în
alb-negru

Costel Zăgan, ODE GINGAȘE

Postări populare de pe acest blog

ŞI

C um n-ai vrea
este dragostea
Costel Zăgan, DISTIHURI REBELE

NU TE IUBESC

Nebun scăpat din ospiciu
dorul îmi ia viaţa de piept
şi-o binecuvântează cu biciul
să meargă pe drumul drept
Brusc îmi iau viaţa de piept simţurile parcă vreo cinci şi mă-ntreabă ce aştept în căciulă şi opinci
Simţurile parcă vreo cinci mă binecuvântează cu biciul hai ce faci de ce nu ningi nebun scăpat din ospiciu
Dorul îmi ia moartea de piept cică-n ea pe cine aştept
Costel Zăgan, CEZEISME II