SICTIR

Nu mai vrei o firmitură

nu mai vrei pâinea și sarea

poezia iese din natură

România scapără cu marea

Nu mai vrei pâinea și sarea

nu mai vrei nimicuri dragi

ai pornit cu dezmierdarea

n-ai știut în ce te bagi

Nu mai vrei nimicuri dragi

poezia iese din natură

poftim valuri și posmagi

nu mai vrei o firmitură

Nu mai vrei pâinea și sarea

doar Carpații mei și Marea

Costel Zăgan, CEZEISME II