duminică, 7 aprilie 2019

NIȘTE GÂNDURI

Cine mi-a furat copilăria
 cine mi-a sustras părinții
s-au pierdut cu bucuria
dincolo de slava minții

Cine mi-a sustras părinții
școala mea cu zero clase
fug de mine parcă munții
ce prăpastie-mi rămase

Școala mea cu zero clase
s-a pierdut cu România
Dumnezeu doar o lăsase
cine mi-a furat copilăria

Cine mi-a furat părinții
riduri pe ecranul frunții

Costel Zăgan, CEZEISME II

Un comentariu:

O STROFĂ DE ETERNITATE

 Eu barbarul din oglindă eu ca Hanibal la poartă aștept Roma să mă-nchidă într-o operă de artă COSTEL ZĂGAN, AXIOMELE LUI DON QUIJOTE