NEPOTUL MEU EMINESCU

Eminescu îmi e fiu

cred că mi-e bunic

curând prea târziu

nu schimbă nimic

Cred că mi-e bunic

îndulcesc tristeţea

din ce în ce mai mic

 versul e  frumuseţea

 Îndulceşte tristeţea

curând prea târziu

tinereţea bătrâneţea

Eminescu îmi e fiu

Steaua scârţie un pic

 cine totuşi mi-e bunic

Costel Zăgan, CEZEISME II