duminică, 19 noiembrie 2017

EREZIA SECOLULUI CIBERNETIC

Tăcerea geme printre rânduri Ce-o
fi apucat-o Că până mai ieri nu sco
tea nici un pâs Mare scofală cică
Filosofia Tăcerii
Nimic vorbitor

Totuși se mai găsește câte
un tânăr mai răsărit
acoperit de revoluție

Care Revoluție nenicule

Totul a fost planificat
de
corifeii trecutului
recent

La fel poezia
trece prin mine
ca
prin brânză

Însă
abia azi am aflat
doar inima
bate
contra vântului

Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ II

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

O STROFĂ DE ETERNITATE

 Eu barbarul din oglindă eu ca Hanibal la poartă aștept Roma să mă-nchidă într-o operă de artă COSTEL ZĂGAN, AXIOMELE LUI DON QUIJOTE