vineri, 19 august 2016

DON QUIJOTE DE MOLDOVA

Ce flori au țevile de pușcă
și tancurile sere de legume
cu muguri cine ne împușcă
 Dumnezeu e pus pe glume

În tancuri sere de legume
 patu-i câmpul meu de luptă
un înger s-a pierdut în lume
ci eu îi bandajez aripa ruptă

Patu-i câmpul meu de luptă
cu muguri cine mă împușcă
atârnă luna ca o țâță suptă
ce flori au țevile de pușcă

Și tancurile sere de legume
 eu sunt cavalerul fără nume

Costel Zăgan, CEZEISME II



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

O STROFĂ DE ETERNITATE

 Eu barbarul din oglindă eu ca Hanibal la poartă aștept Roma să mă-nchidă într-o operă de artă COSTEL ZĂGAN, AXIOMELE LUI DON QUIJOTE