duminică, 12 iunie 2016

EREZIA POTOPULUI LIMITROF

Plouă și eu fac gogoși fascinante Adevărate
iluzii pierdute în ulei și zahăr Crescute ca la
mama acasă Și plouă Bacovia la foc redus 
Picătură cu picătură cerul pătrunde-n pământ
Plouă și lumea-i veselă și tristă
în același timp și loc
Pământul geme de plăcere ca o femeie îndră
gostită de Dumnezeu Plouă
Amin

Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ II 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

***

 Și libertatea-i ca eclipsa solară te-aruncă-n-ntuneric la-nceput și când începe sufletul să doară se mișcă muntele dac-ai crezut COSTEL ZĂG...