miercuri, 8 iunie 2016

EREZIA OPORTUNITĂȚII DEFENSIVE

Poezia este măsura tuturor cuvintelor Omul
ontic dă cu pălăria în stele să le scuture Doamne
praful stelar e gros pe lucruri și pe oameni Vrei-nu
vrei mai faci și câte-un accident cu demodatul tău
aspirator de comete și asteroizi Însă mai întâi se acuză
scopul apoi se rectifică mijloacele pe care nu le ai la
îndemână Totuși ești mulțumit deși nu mai ai nimic to
tul îți aparține inclusiv 
acest
harem de tăceri

Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ II  

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

O STROFĂ DE ETERNITATE

 Eu barbarul din oglindă eu ca Hanibal la poartă aștept Roma să mă-nchidă într-o operă de artă COSTEL ZĂGAN, AXIOMELE LUI DON QUIJOTE