Treceți la conținutul principal

Postări

Se afișează postări din noiembrie, 2017

RUGA POETULUI

Mi-e credința la amiază Doamne binecuvântează arde sufletu-n cuvânt templul meu și drag și sfânt
Cred și munții chiar se mișcă fără vânt ca o morișcă marea tace valul cântă Doamne ce-armonie sfântă
Prin păduri lupii se-adună tăcerea urlă la lună căprioare piatra crapă seceta ar vrea doar
apă
Miez de noapte la amiază Dumnezeu îngenunchează
Costel Zăgan

RUGĂ DE MAMĂ

Se rupe inima din piept durerea urcă pân-la cer nimic în viață nu e drept milă Doamne cui să cer
Durerea urcă pân-la cer Tată ai uitat că-s mamă destinul însă nu-i de fier un gângurit mă cheamă
Tată ai uitat că-s mamă nimic în viață nu e drept iar suferința ne destramă se rupe inima din piept
Durerea urcă pân-la cer o Doamne eu de ce nu pier
Costel Zăgan, CEZEISME II

TESTAMENTUL CEL MIC AL MARELUI FRANCOIS VILLON

2
În anul zis în primul cânt, de-i totul nins și e Crăciun, iar lupii mestecă doar vânt și omu-i doar la gheață bun- îmi zic: poete, hai la drum! să nu cumva să se întâmple, din dragostea ce scoate fum, să-ți iasă stele iar pe tâmple!
traducere imaginară de Costel Zăgan

HAIKU JAPONIA

Eu m-am îmbătat
cu roua depărtării
floare albastră
Kobayashi Issa, traducere de Costel Zăgan

DĂ-I CU INEFABILUL

Întrebarea fantezistă
femeia oare există
are un suport real
ba în rai ba la spital 
Și precum o stea bețivă
lasă-n urmă doar colivă
păi lumina ei turbată
face noaptea minunată

Ce să zici ori să glumești
ține lumea chiar în clești
dai să scapi nu-ți pare bine
nu te ține și pe tine

Întrebare nu răspuns
râzi să nu te-apuci de plâns

Costel Zăgan, CEZEISME 0

EREZIA REVOLUȚIEI

Revoluția scoate omenirea din bârlog Revoluția se răspândește din om în om Revoluția nu are pauză de masă Revoluția nu are timp nici măcar de înviorare Revoluția e brutală și indiscretă Revoluția spune lucrurilor pe nume Revoluția nu urlă adevărul Revoluția este calea adevărul și viitorul Revoluția nu există Să stingă naibii cineva lumina
Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ II

ELIXIRUL CREDINȚEI

Doamne cum ai împărțit ca dragostea să ajungă dincolo de infinit fără niciun ban în pungă
Ca dragostea să ajungă de nimic nevoie n-ai treci ca oile prin strungă și ajungi direct în rai
De nimic nevoie n-ai dincolo de infinit dacă dai mai multe ai Doamne cum ai împărțit
Ca dragostea să ajungă
doar cu Dumnezeu în pungă
Costel Zăgan, CEZEISME II

POET REDUS LA ABSURD

Mi-e sete râule ești surd
Costel Zăgan, UNIVERSURI PARALELE

NOVA EREZIA DIDACTICA

Se smulge un copil cu tot cu inocență Se scutură bine-bine Apoi se aruncă în malaxorul educației Pentru evitarea ori cărei confuzii toată lumea va purta oche lari de cal Frecvența sigur va depăși ori care sută la sută Firește că strictul nece sar va lipsi Restul fiind mutat disciplinar de la literatură la istorie Prin urmare lipsesc nemotivat următorii Decebal Ștefan cel Mare Mircea cel Bătrân Mihai Viteazul Iancu de Hunedoara Gheorghe Doja Răscoala de la Flămânzi Horia Cloșca și Crișan Și așa mai departe de România În schimb avem manele de toate calibrele și sexele NB Toți elevii trec în mod automat la grupa zero Iar Tainele Abecedarului se vor descifra la Facultatea de Litere Tacit se trece totul la plural Am zis și nu-mi vine să cred Mulțumim din inimă onor ministerului
Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ II

INVENTEMUL DE LUNI

Ce nu poți număra, înseamnă că nu există.

Costel Zăgan

EREZIA SECOLULUI CIBERNETIC

Tăcerea geme printre rânduri Ce-o fi apucat-o Că până mai ieri nu sco tea nici un pâs Mare scofală cică Filosofia Tăcerii Nimic vorbitor
Totuși se mai găsește câte un tânăr mai răsărit acoperit de revoluție
Care Revoluție nenicule
Totul a fost planificat de corifeii trecutului recent
La fel poezia trece prin mine ca prin brânză
Însă abia azi am aflat că doar inima bate contra vântului
Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ II

FIX VINERI

Și această săptămână este gata să dispară: cu relele, dar mai ales cu
bunele ei cu tot!

   Costel Zăgan, INVENTEME

ANOTIMP ÎMBUJORAT

Sânii tăi ca două mere amintesc de primăvară și de frunza care piere dacă nu-nverzește iară
Costel Zăgan, AXIOMELE LUI DON JUAN

ANTITĂCERE

Melancolia îmi cronometrează bucuriile cu lacrimi
Și ce frumoasă-i tristețea de pe buzele tale dragoste
Tac de la pat și  până la masă
și retur
cu viteza copilăriei
Între timp mor altceva nu știu să fac
Costel Zăgan, ODE GINGAȘE

FIR-AR SĂ FIE

Mă iubește munca din copilărie
Costel Zăgan, UNIVERSURI PARALELE

Franta mon amour C Z Far Away Julia Sheer ft

ODĂ UNOR ORGANE PROVERBIALE

Cu nasul dezacordat
  umblu iar prin sat

Doar urechile pe-afară
 mă caută de primăvară

Însă dacă n-am obraz
poți să dau și de necaz

Când lumea va spune
că picioarele-s nebune


Dacă mâna dă paharul
să-mi înec amarul
Costel Zăgan, Ode gingaşe

CALOMNII LIRICE

Haimana zău fără pereche doar cu stele-n buzunar și lovit parcă de streche îmi iau cartea și mă car
Numai stele-n buzunar stânga iată nu contează vagabond azi fără hotar iau din iarbă înc-o rază
Dreapta iată nu contează dar lovit parcă de streche să-mi iau îngerul de pază haimana zău fără pereche
Doar cu stele-n buzunar la gât doamnelor vă sar
Costel Zăgan, CEZEISME II

PUR ȘI SIMPLU HAIKU

nemărginire într-un vers alt vers altă singurătate
Costel Zăgan

HAIKU POLITICA ÎNCOACE

elevi și frunze
clasa pregătitoare
ministrul zero
Costel Zăgan

DE DRAGOSTE

Coapsele m-au troienit sânii parcă-s clopoței și urându-mi bun-venit genunchii de vară-s grei
Sânii parcă-s clopoței noaptea luna-mi aurește degetele vrei - nu vrei înoată prin păr ca pește 
Noaptea luna-mi aurește dar urându-mi bun-venit buzele mai copilărește coapsele ți-au troienit
Sânii cântă clopoței și de vis ochii sunt grei
Costel Zăgan, CEZEISME II

SUBLIMĂ DOAMNĂ

Luna spală geamurile de toamnă
Costel Zăgan, UNIVERSURI PARALELE

Frumuseți statice

Cu dalta zorilor iubito,
Ţi-am sculptat în bob de rouă
Sufletul şi trupul pe din două.
(poezie de Costel Zăgan) Frumuseți statice Cu dalta zorilor iubito, Ţi-am sculptat în bob de rouă Sufletul şi trupul pe din două. (poezie de Costel Zăgan) Melodie:… youtube.com

LA ORDINUL POEZIEI

Banul ura și prostia
recomandă România
Totuși omul de nimic câștigat la loz în plic
Se face că nu observă Și dă cerul la conservă
Libertatea la cartelă și iarba colea pe schelă
Ce viață e asta Doamne ignoranța să condamne
La naiba dacă murim s-o facem măcar sublim
Costel Zăgan, ODE GINGAȘE

FIȘĂ CLINICĂ

Câinele de ce-i pisică iar pisica de ce latră unul mare-o are mică cică-i artă pentru artă Pisica de ce nu latră calul trage ca un bou și lăsat singur la vatră prostul este ca și nou Calul trage ca un bou unul mare-o are mică altul a rămas tablou câinele de ce-i pisică Iar pisica de ce latră dacă nu este de piatră Costel Zăgan, CEZEISME II