miercuri, 31 iulie 2013

DEGHIZARE ÎN AMINTIRI DIN COPILĂRIE

Clarul de lună transfug
l-am pus o vreme la plug
şi cerul care ne privea pe noi
l-am făcut strat de usturoi

Stelele toate-n pielea goală
le-am luat în ghiozdan la şcoală
şi când să scot abecedarul
au stricat orei tot tiparul

Copile Doamne copile
ai să mă omori cu zile
ziua-n amiaza mare
îl calci pe Domnezeu pe picioare

Nu ştiu cu tine ce să mă fac
eşti ca un înger în piele de drac

Costel Zăgan, CEZEISME 0

SIMFONIA DESTINULUI

Lumea parcă-i o vioară spartă
şi-a fi liber Doamne e o artă

Costel Zăgan, DISTIHURI REBELE

luni, 29 iulie 2013

duminică, 28 iulie 2013

Confluente Literare : DEŞERTUL DE CATIFEA (82-87)

Confluente Literare : DEŞERTUL DE CATIFEA (82-87): Confluente Literare : DEŞERTUL DE CATIFEA (82-87)

EREZIA SĂNĂTĂŢII GLOBALE

Poet sub acoperire Din zori până
la ultima insomnie Scriu un poem
spre iarba verde de acasă De unde
n-am plecat niciodată de frica politicii
globale Că numai asta nu mă visam în
copilărie Poet global Pentru că şi la 
mine-n sat numai ţăranii erau 
cu gloaba Iar domnii cu mapa şi politica
Prea mult nu s-a schimbat nici azi
Însă mai bine era cu gloaba decât cu globalul
I-auzi colea amintire pe muzică şi text autentic
hai global global global
ai băgat lumea-n spital
Fără comentarii 
despre viitor

Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ

DE-A RAIUL

Trupul tău extrem păpuşă
cu el tare m-aş juca
l-aş deschide ca pe-o uşă
să văd nu-i raiul cumva

Şi mai tare m-aş juca
nu mai suntem vai copii
nu sunt jucăria ta
aş muri dacă n-aş fi

Nu mai suntem vai copii
gândul ăsta nu-i o uşă
ducă-se vai pe pustii
trupul tău extrem păpuşă

S-a oprit alăturea
raiu-i jucăria ta

Costel Zăgan, CEZEISME II

sâmbătă, 27 iulie 2013

EREZIA CITITORULUI AVIZAT

Nici n-apuc bine să mă trezesc Şi
cât timp cafeaua îmi dă în foc Intru
în poezia rămasă întredeschisă de 
la ultima insomnie Când brusc zori
le îşi încep marea invazie Mă retrag
în următorul poem pierdut De frica 
paraziţilor nu mai deschid gura 
Lăsând lucrurile să se întrupeze
doar în scris Cine citeşte va înţelege
Cine nu va învăţa cel puţin să tacă 
Tristeţea
însă nu mai aude niciun lătrat
Cucurigu

Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ

vineri, 26 iulie 2013

SPOVEDANIE

Am tras cerul la rindea
fraţilor stea după stea
mai sărea câte-o scânteie
de pe coapsa de femeie

Ori se mai oprea în loc
un înger ca să-mi dea foc
sau vreo zgâtie de fată
cu aripa să mă bată

Ca să n-o admir un pic
de la stele la buric
în genunchi în osanale
mândro sub tălpile tale

Îţi mărturisesc ceva
să-ţi rup inima aş vrea

Costel Zăgan, CEZEISME 0

joi, 25 iulie 2013

VISUL TE COPIAZĂ

Îţi plagiezi sufletul rănit
firmamentu-l tragi la indigo
de la plus la minus infinit
eşti român şi n-ai încotro

Firmamentu-l tragi la indigo
 noaptea te vezi doar pe tine
deplasezi lucrurile spre maro
înarmat ca Adam e mai bine

Noapte te vezi doar pe tine
de la plus la minus infinit
aduni mierea roi de albine
plagiindu-ţi sufletul rănit

Firmamentu-l tragi la indigo
noaptea luminând n-ai încotro

Costel Zăgan, CEZEISME II

miercuri, 24 iulie 2013

Costel Zăgan

Costel Zăgan: Poezia, în fapt, nu reprezintă. Poezia sugerează: aparenţă de gradul n (n tinzând, mereu, spre infinitul melancoliei), cu efect sublim-devastator!

CREZ

Sunt român dar mă tratez

Costel Zăgan, UNIVERSURI PARALELE

duminică, 21 iulie 2013

LĂSAŢI SOMNUL SĂ SE TREZEASCĂ

 Costel Zăgan

Menajerii clipei cumpără flori cu pedale
simţurile schimbă taine într-un pat de campanie
iubito pune-n pahare coapsele-ţi de şampanie
vreau să mor asfixiat de farmecele tale

Sunt un drac şi-o doime de înger ambulant
pentru Dumnezeu nu s-au eliberat paşapoarte
cum se dresează totuşi un pui de neant
copilăria dacă ia lecţii direct de la moarte

Sub cămaşa de noapte fetele învaţă să ningă
monştrii discreţiei au pre limbă bucăţi de paradis
când îngerii nu-s acasă dracii joacă sub masă am zis
în infern totuşi nu se poate pătrunde prin seringă

Dacă menajerii clipei cumpără flori cu pedale
şi buzele mele cad în genunchi pe buzele tale

Pictură: Florăreasa - Nicolae Vermont

COMEDIA ERORILOR

Banu-i regele sărac
banul nu ştie că-i rege
banii fac banii desfac
cine(-i) poate înţelege

Banul nu ştie că-i rege
nici nu cred că-i pasă
de-ai comis o fărdelege
te-a şi scos din casă 

Nici nu cred că-i pasă
banii fac banii desfac
dacă ai făcut-o groasă
banu-i regele sărac

Domnilor aceasta-i lege
banul nu ştie că-i rege

Costel Zăgan, CEZEISME II 

Artă poetică de Costel Zăgan

Artă poetică de Costel Zăgan: Poezia/nu /vorbeşte/Poezia/tace/despre/cuvinte

Costel Zăgan

Costel Zăgan: Versurile: aventuri în jurul unei inimi rănite!

Fericirile 1 de Costel Zăgan

Fericirile 1 de Costel Zăgan: Fericit poetul care/fără poezie moare

sâmbătă, 20 iulie 2013

EREZIA CONDIŢIEI UMANE

Şi astăzi te-a ratat condiţia umană
Milimetric De unde vii Cine eşti În
cotro Întrebări care te coboară În
trebări ce-ţi ridică în picioare con
ştiinţa Nu privi cu mânie Şi lucrurile
par că plâng uneori Aici şi-acum To
tul e ok Sunt stele în poziţie erotică
Trupul celest de femeie Culcat La loc
comanda Eroare de strategie Divina
strategie umană

Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ

CRINUL PHOENIX

Costel Zăgan

Mai mult pasăre şi restul tăcere
salve de fantome fagure de miere

Te mai ştiu iubito singură de tot
să te cânt cu noaptea zău mai pot

Căci din puritatea ce m-a legănat
mi-a rămas cuvântul care-ţi este pat

Caiete botoşănene (aprilie 1985)
1

vineri, 19 iulie 2013

AM EVOLUAT

De la iarbă la pat

Costel Zăgan, UNIVERSURI PARALELE

PURGATORIU

Poezia dă-o mai încet
oricum nimeni nu ascultă
cui îi pasă de-un poet
cu melancolie multă

Oricum nimeni nu ascultă
c-au înnebunit şi munţii
şi sub luna cea ocultă
înroşesc marginea frunţii

Au înnebunit şi munţii
nu le pasă de-un poet
ajuns la marginea punţii
daţi abisul mai încet

Aici nimeni nu se-aruncă
decât în braţe la muncă

Costel Zăgan, CEZEISME II

miercuri, 17 iulie 2013

CAPITALISMUL CA ARTĂ POETICĂ

Doamne ieri pe înserate
ţi-au furat crucea din spate
îngerii sau poate vreun tâlhar
să-ţi probeze slava pe cântar

Costel Zăgan, AXIOMELE LUI DON QUIJOTE

marți, 16 iulie 2013

NOAPTEA CA UN CLOPOT

Zburătorul chelios
intră în iatac pe jos
însă fata se întreabă
n-o fi luceafăr cu barbă

Un vulcan nebărbierit
cântând vai la un chibrit
muzică din lavă scoate
ca să mă vrăjească poate

Nicio uşă nu-i rezistă
veselă de-ar fi ori tristă
lumânarea îl furnică
arde totul fără frică

Inversând iată geneza
şi zburătorului freza

Costel Zăgan, CEZEISME II

luni, 15 iulie 2013

duminică, 14 iulie 2013

Doina à moitié faite



Salut à toi la belle,
Eclair de foudre né d'un rayon de miel !

Ton baiser est peut-être la dernière goutte
Qui reste de la dernière tempête

Sur mes lèvres qui meurent de soif
Au monastère, contre un mur.

Et crie le silence d'une fille
Entouré de tant de beauté !

Costel Zăgan

PARADISUL APARENŢELOR

Costel Zăgan

Ce poftă am să fiu nemuritor
şi Doamne nu-s decât doar trist
hai viaţa-mi strigă hai dă-i zor
şi n-am ce face şi exist

Şi Doamne nu-s decât doar trist
poet cu stele reci în oase
revendic ca pedeapsă că exist
iubirile femeilor frumoase

Poet cu stele reci drept oase
hai moartea-mi strigă hai dă-i zor
ce-ţi trebuie femei frumoase
când naiba să te ia eşti muritor

O Doamne nu-s decât doar trist
îmi revendic steaua deci exist

CEZEISME, 2008

***

Doamne
sunt
atât de
trist

Ceilalţi
se
apără
plângând

Costel Zăgan din Poeme de-aprins focul (1 octombrie 2010)
Fotografie: ***

Doamne
sunt
atât de
trist

Ceilalţi
se
apără
plângând

 Costel Zăgan din Poeme de-aprins focul (1 octombrie 2010)

DE LA A LA ZET

Liniştea-i cel mai mare poet

Costel Zăgan, UNIVERSURI PARALELE

sâmbătă, 13 iulie 2013

TRIUNGHIUL TĂCERII

Râde singur un coşmar
ducă-se vai pe pustii
se anunţă iată iar
averse de elegii

Costel Zăgan, AXIOMELE LUI DON QUIJOTE

joi, 11 iulie 2013

CONTRASFATUL MEDICULUI

Domnilor ultima noutate
medicamentele pentru sănătate
nu sunt recomandate

Costel Zăgan, TRIUNGHIUL TĂCERII 

marți, 9 iulie 2013

DIMINUTIVÂND LUMINA LUNII

Lasă-mă-n durerea mea
nu vezi cât de tare-mi place
scriu şi mai răsare-o stea
lasă-mi firmamentu-n pace

Nu vezi cât de tare-mi place
nenorocul că exist
mută cerul mai încoace
scriu mă bucur că sunt trist

Nenorocul că exist
scriu şi mai răsare-o stea
cercul tău este cubist
lasă-mă-n durerea mea

Nu vezi cât de tare-mi place
luna goală vârcolace

Costel Zăgan, CEZEISME II

duminică, 7 iulie 2013

LĂSAŢI SOMNUL SĂ SE TREZEASCĂ


Menajerii clipei cumpără flori cu pedale
simţurile schimbă mesaje într-un pat de campanie
iubito pune-n pahare coapsele-ţi de şampanie
astăzi vreau să mă îmbăt cu farmecele tale

Sunt un drac şi-o doime de înger ambulant
pentru Dumnezeu nu s-au eliberat paşapoarte
cum se dresează totuşi un pui de neant 
copilăria ia lecţii direct de la moarte

Sub cămaşa de noape fetele învaţă să ningă
monştrii discreţiei au pre limbă bucăţi de paradis
când îngerii nu-s acasă dracii joacă sub masă am zis
în infern totuşi nu se poate pătrunde prin seringă

Dacă menajerii clipei cumpără flori cu pedale
iar buzele mele cad în genunchipe buzele tale

Costel Zăgan, CEZEISME 0

LEGENDĂ

Iar ca să ajungi în satul meu natal
treci de-o poveste o râpă şi-un deal

Costel Zăgan,  DISTIHURI REBELE 

sâmbătă, 6 iulie 2013

HOMO SAPIENS VERSUS HOMO ZAPIENS


Start cu toate simţurile online date la maximum
Recepţionez singurătate după singurătate
Pustiu versus pustiu Sahare ambulante puse pe căpătuială
metaforică Timp expirat în clepsidra întoarsă a foilor albe
Faţa nevăzută a tăcerii periclitează iar muzica sferelor merelor
feminine Îngeri în poziţie de tragere pândindu-mi sufletul copilăriei
din tranşeele cerului Brusc încep să frunzăresc biblia veselă a zorilor
de zi Hai în codru cu verdeaţă dacă moartea ta nu-i creaţă
Dacă nu rămâi rămâi
la iubirea ta dintâi Marcatori ai inexistenţei private Dragostea şi
moartea mă folosesc după pofta inimii Şi iată adevărul 
numai adevărul pune lumea între paranteze Cu tot cu proxima
irealitate Stop tarif iar ai câştigat prin neprezentare ipocritule

Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ

















Iosif Virag.

joi, 4 iulie 2013

EREZIA POIETULUI DI CURSÎ LUNGÎ ŞÎ LATÎ

Futu-ti-a-n cur sî ti fut di poiet bolând ci ieşti
Toatî zâua regulezi la cuvinti şî vorbi dî clacî
Mai dihai ca buhaiu-satului Huo cî nu sî mai 
înţălegi nimini cu tini Nebunu-dracului Stai cu
instrumientu di scris la soari Doar-doar o mai
chica cieva într-însu Cî nici la muierii nu-i mai 
dai di cap Cî întruna-ai sta pi vârfu omu la fimeii
Sărăcan di ia Doamni iartî-mă cî nu mai ştiu ci
sî-ţ scriu Cî şî mata Doamni toată zâulica beleşti
ochii la mini Mai cieva ca bărbatu-miu la butilia 
lu cumătra Zancira  

Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ

SISIF MATINAL


Privighetoarea-mpinge lumea-n cântec la deal

miercuri, 3 iulie 2013

EVADĂRE ÎN IREALITATEA IMEDIATĂ

Hai încearcă hai încearcă
eşti departe eşti aproape
cum e fundul tău de barcă
şi pământul între ape

Eşti departe de aproape
şi aproape eşti departe
ce cuvânt o să te-ngroape
când tăcerea este moarte

Eşti aproape de departe
cum e fundul tău de barcă
nici în viaţă nici în moarte
mai încercă mai încercă

Ce departe e aproape
cum e ochiul tău de pleoape

Costel Zăgan, CEZEISME II

NUMAI DOINA NE-A RĂMAS

Ştefane Măria Ta
ridică-te nu mai sta

Că ne-au cotropit mârlanii
şi ne sug viaţa şi banii

Noi muncim ei se distrează
Fie noapte sau amiază

Nu le pasă nu le pasă
şi-au făcut din stele casă

Viaţa lor de aur pare
a noastră zace în fiare

Ia-Ţi sabia lui Boldur
şi fă ordine în jur

Ne conduc azi gură-cască
şi ne pradă vai în gaşcă

Istoria-i loz în plic
ne ia viaţa pe nimic

Pe muchie de cuţit
din zori pân-la asfinţit

Costel Zăgan , Doine de (s) pus la rană

ÎMI FORŢEZ DESTINUL

Făcându-i numai cu amar plinul

Costel Zăgan, UNIVERSURI PARALELE

luni, 1 iulie 2013

EREZIA EVANESCENTĂ A APOCALIPSEI

Omul erecţie originară a cuvântului Iată-l
tăcând în toate limbile pământului Un Turn
Babel  invers pare astăzi viaţa Adami şi Eve
multiplicate pe bandă rulantă execută mecanic
dansul morţii Statui de paie încremenesc sub
soarele torid al singurătăţii Amintirile umbre in
terioare răcoresc viitorul nostru cel de toate zilele
Îmi dresez trupul cu biciul simţurilor înfierbântate
până la rogvaiv Apporte-moi mon petit 
apporte-moi
meme 

Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ

(GOGYOHKA MEA)

 așteptând un înger învăț să zbor COSTEL ZĂGAN