sâmbătă, 1 aprilie 2017

VÂNĂTOAREA DE FANTOME

Primăvara totuși frate
a dat îngerii pe spate
ceru-l-a băgat în iarbă
cerneala pe loc să fiarbă

Foc să ia stilou-în mână
stele răsar din  fântână
peste tot doar soarele
 umflă iarăși izvoarele

Ce-ai făcut oare cu mine
aș zâmbi dar mi-e rușine
rup o floare să nu ardă
trupul tău pe baricadă

Iau pușca mă trage-n sus
trag un glonț și parcă nu-s

Costel Zăgan

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

INVENTEME

 ***Ce-aș mai putea să învăț: de la mine și de la de-căderea mea din lucruri spre cuvânt?! - Nimic, și-am spus totul!         Costel