duminică, 12 februarie 2017

DRAGOSTEA-I CA UN LUCEAFĂR

Ți-atârnă stelele de sâni
buricul fulgeră cu miere
iubita mea eu mă închin
te mângâi dulce cu putere

Buricul fulgeră cu miere
pe buze se aprind văpăi
îți dau și viața de ai cere
să mă înalț din ochii tăi

Pe buze se aprind văpăi
iubita mea când mă închin
se văd icoane dulci în tei
ți-atârnă stelele de sâni 

Buricul fulgeră cu miere
luceafăr tandru în cădere

Costel Zăgan, CEZEISME II

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

O STROFĂ DE ETERNITATE

 Eu barbarul din oglindă eu ca Hanibal la poartă aștept Roma să mă-nchidă într-o operă de artă COSTEL ZĂGAN, AXIOMELE LUI DON QUIJOTE