sâmbătă, 8 august 2015

ȚINTA TUTUROR

Să fii român totuși e-un risc
și lumea-ntreagă nu mă vrea
când de la mare pân-la mic
joacă ping-pong cu steaua mea

Și lumea-ntreagă nu mă vrea
eu însă o iubesc de-al dracu
o fi având plăceri și ea
cu răni de-mi peticește sacul

Eu însă o iubesc de-al dracu
când de la mare pân-la mic
bogat rămâne doar săracul
să fii român totuși e-un risc

Când lumea-ntreagă nu te vrea
îndrăgostit să fii de ea

Costel Zăgan, CEZEISME II

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

INSTIGARE LA DOR

  Iubito numai tu știi cum se dezbracă oglinda lacrimă după lacrimă Costel Zăgan , POEME INFRACŢIONALE , 1995 Toate reacţiile: 1 Costel Zăgan