duminică, 26 iulie 2015

BIOEREZIE

Biografia paradis pierdut în cuvinte Cenușă
recuperată din poemele nescrise vreodată Res
pirație gură la gură cu tăcerea universală  Îți
amintești cum alergam până la capătul nopții
 și retur ca niște disperați Disperați și îndrăgos
tiți frumoaso Cum plămădeam zorii pe celălalt
versant al insomniei Ori cum urlam ca apucații
TRĂIASCĂ ROMÂNIA TRĂIASCĂ TRICO
LORUL TRĂIASCĂ ALMA VENUS MĂRIA
SA POPORUL Fantomele nopții ne făceau grăbi
te loc Căci nu știam ce-i înjurătura Fericirea pe
cetluindu-ne gura 

Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ II

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

O STROFĂ DE ETERNITATE

 Eu barbarul din oglindă eu ca Hanibal la poartă aștept Roma să mă-nchidă într-o operă de artă COSTEL ZĂGAN, AXIOMELE LUI DON QUIJOTE