Îl căutaţi pe saltimbancul Bunului Dumnezeu
pe măscăriciul diavolului Păi aceste limite sunt
sforile cu care lumea vrea să mă salveze 24 de
ore pe zi Româneşte fără profesor Numai şi nu
mai cu papagalul sufletului în exerciţiul funcţiunii
D O R dor D O I NA DOINA
Atât şi nimic mai mult Un poem chelios şterpelind
tăcere după tăcere Nu mă cunoaşteţi Curios eu
sunt Rambo Poetul căruia viaţa la ţară îi vine ca o
mănuşă de box Ruptă-n coate lumina îmi izbeşte
umbra de toţi pereţii S-o pot lua de la capăt Mai
am nevoie de-o gură de aer Sfoara dumneavoastră
domnule cititor
Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu