MALADIA DE-A FI

Am văzut amintirile cum se spală cu

sângele meu pe mâini Şi n-am nicio

dovadă că mai trăiesc  Din braţele

fericirii mi-am luat crucea şi dus am

fost Cu viteza luminii locuiesc între cer

şi pământ Între adevăr şi minciună libe

rul arbitru îmi ferchezuieşte destinul Totuşi

în faţa proştilor îmi pun mănuşile nostalgiei

Iartă-i Doamne că nu ştiu cine sunt

Deşi proşti ca anul acesta ca anul trecut

şi ca de când sunt n-am văzut niciodată

Doamne când mă uit în oglindă
îmi vine să scot

pistolul 

Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ