Treceți la conținutul principal

EREZIA DETAŞĂRII

Ninge cu flori peste iarna sufletelor
noastre Gerul frumuseţii pune lumea
în rama cuvintelor Tăcerea ne leagă
mâinile la spate Deschidem gura ca
florile revărsând în jurul nostru pică
turi de infinit Suferinţa rupe bucăţi
din bătăile inimii Dumnezeu bate în
uşa cuvintelor Unde am plecat iar de
acasă

Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ II

Postări populare de pe acest blog

ŞI

C um n-ai vrea
este dragostea
Costel Zăgan, DISTIHURI REBELE

NU TE IUBESC

Nebun scăpat din ospiciu
dorul îmi ia viaţa de piept
şi-o binecuvântează cu biciul
să meargă pe drumul drept
Brusc îmi iau viaţa de piept simţurile parcă vreo cinci şi mă-ntreabă ce aştept în căciulă şi opinci
Simţurile parcă vreo cinci mă binecuvântează cu biciul hai ce faci de ce nu ningi nebun scăpat din ospiciu
Dorul îmi ia moartea de piept cică-n ea pe cine aştept
Costel Zăgan, CEZEISME II