sâmbătă, 31 august 2013

INSTIGARE LA DOR


Costel Zăgan

Iubito
numai
tu
ştii

Cum
se
dezbracă
oglinda

Lacrimă
după
lacrimă

Poeme infracţionale

ZIUA LIMBII ROMÂNE

ZIUA LIMBII ROMÂNE

  
                                                                 Costel Zăgan

Hora unirii de unul singur

Hai să dăm mână cu mână
am cântat nu prea demult
şi de-atunci limba română
plânge şi eu n-o ascult
Am cântat nu prea demult
hei deşteaptă-te române
iarba rea însă n-am smuls
doar neghina îmi rămâne
Hei deşteaptă-te române
căci din nou limba română
în cuvinte mici apune
hai să dăm mână cu mână
Să cântăm de nu-i prea mult
taci şi tu că eu te-ascult
                                                                                             (Costel Zăgan)
                                                                           
                                                               LIMBA ROMÂNA

În haosul lumii de astăzi limba română a devenit o târfă pe care o tăvăleşte fiecare cum vrea.
Noi, românii, nu am avut catedrale sau castele împărăteşti ca statele din Vest, catedrala noastră, un fel de catedrală a neamului, a fost limba română, răsărită din suferinţa poporului român, din doină şi dor.


O GURĂ DE RAI


Limba Românâ este mortală
pentru-acei care o-nşală
însă pentru cine-o vrea
domnilor este o stea


vineri, 30 august 2013

CIMITIRUL STELELOR DE ALTĂDATĂ

Un copil doi copii trei copii patru copii
cinci copii sună clopoţelul pauză dom`
profesor ne-aţi înnebunit cu româna 
fiind elevi tăceri cutreieram şi stele cli
poceau prin clasă serviţi copilărie e gra
tuită nu ieftină dom` profesor din pricină
de grevă v-aţi uitat paradisul pierdut în
mileniul doi trei şi culcat dom` profesor 
cimitiru` Bellu la joasă înălţime

Costel Zăgan, ELEGII DE TREZIT COPILĂRIA

joi, 29 august 2013

CĂTUŞE TRANSPARENTE



Lacrimile
cătuse 
ale
copilariei

Iar
îmi
înţepenesc
sufletul

Între
a
fi
şi
n-a
fost
fie

Costel Zăgan, Poeme infracţionale

DOAMNELOR ŞI DOMNILOR LIMBA ROMÂNĂ ESTE MORTALĂ

Ajuns în această lume cu mandat
de aducere Îmi recunosc vina Sunt
român din tată-n fiu N-am cum să
ies din această închisoare Limba Ro
mână Libertatea mă sufocă Excelen
tă remarca dom` judecător Că toată
ziua-bună ziua Îmi dau aere de latin 
sadea Da recunosc Am geniul inimii
vorba lui Nietzsche Adevărul meu 
umblă gol-goluţ ca şi România 
Patria mea mortală

Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ

miercuri, 28 august 2013

ÎN RAI PE-UN DEAL

Limba Română-i satul meu natal

Costel Zăgan, UNIVERSURI PARALELE

FĂRĂ ALIBI

Costel Zăgan
Păi vinovat este poporul
cel cu hazul şi necazul
pe care-l apucă dorul
şi când poate n-ar fi cazul

Cel cu hazul şi necazul
ba munceşte ba suspină
dar nu şi-ar schimba macazul
lumânare făr` de vină

Şi când doarme dă lumină
ori poate-l apucă dorul
că munceşte şi suspină
păi vinovat este poporul

Cel cu hazul şi necazul
cel cu netul şi cu prazul

Costel Zăgan, CEZEISME II
La câmp - Aurel Baesu
2

luni, 26 august 2013

CĂDERE LA PUNCT FIX

Zdrang

îşi făcu
toamna

zob

toate
culorile

Costel Zăgan,Poeme infracţionale

SIMFONIA LIBERTĂŢII ABSOLUTE

Lumea cântă libertatea
tăcerea pe toţi ne-adună
vrând din nemurire partea
noi visăm Limba Română

Tăcerea pe toţi ne-adună
în zadar e sufletul rebel
cine trece poate să rămână
visul ne vorbeşte numai el

În zadar e sufletul rebel
vrând din nemurire partea
n-ar putea trăi altfel
lumea cântă libertatea

Poezia când mă-nstrună
Dumnezeu vorbeşte în română

Costel Zăgan, CEZEISME II

duminică, 25 august 2013

Costel Zăgan

Costel Zăgan: Condamnat să fiu român, pledez vinovat!

IMPLOZIE ÎN LANŢ


Primăvara mă imită
nu-s poet ci dinamită

Costel Zăgan, Distihuri rebele

SINGUR ÎMPOTRIVA MEA

Aşa găsitu-mi-am calea

Costel Zăgan, UNIVERSURI PARALELE

ANTICURS DESPRE RADIOFICAREA TRANDAFIRULUI

Costel Zăgan, Ode gingaşe

Poetul e un fel de amant al durerii
nu e cum se crede o mască
bătaia lui de inimă nu-i doar scena
unde melancolia învaţă să se nască

Poetul este sinucigaşul ce refuză moartea
pentr-un singur clar de lună la rever
privirea lui ca pasărea liră
trăieşte ciugulind mister

Poetul nu-i pârghia de blocare a amurgului
nici în genunchi nici în retină
doar uneori mai plânge de cântec
şi-atunci se face iarăşi lumină

AGRESIUNEA IUBIRII

Cum a ajuns românul antipolitic 
Comunismul s-a pensionat pe caz
de boală Degeaba încearcă unii să-l
resusciteze Cu propria lor sărăcie şi
disperare Liberum veto Capitalism
la post-restant Patrie de mâna-a doua
Că tot se poartă vechiturile Europei
Criza et comp Binevoitor aproapele
îmi calcă viaţa pe dungă Numai poetul
mai poate îmblânzi lucrurile În căutarea
aripilor se înalţă

Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ

vineri, 23 august 2013

METAMORFOZE

Costel Zăgan,

În loc de pernă dorm pe-un munte
şi mă-nvelesc c-o plapumă de nori
când infinitul nu mă mai ascunde

visez năprasnic şi-atunci cobor

Mă învelesc c-o plapumă de nori
mi-e somnul cât istoria de lungă
cu geografia dragostei măsor
eternitatea poate-o să-mi ajungă

Mi-e somnul cât istoria de lungă
când infinitul nu mă mai ascunde
nopţii îi bag iar stelele în strungă
în loc de pernă dorm pe-un munte

Şi mă-nvelesc c-o plapumă de nori
să-nvăţ tabla înmulţirii doar cu flori

CEZEISME II

MALADIA DE-A FI

Am văzut amintirile cum se spală cu
sângele meu pe mâini Şi n-am nicio
dovadă că mai trăiesc  Din braţele
fericirii mi-am luat crucea şi dus am
fost Cu viteza luminii locuiesc între cer
şi pământ Între adevăr şi minciună libe
rul arbitru îmi ferchezuieşte destinul Totuşi
în faţa proştilor îmi pun mănuşile nostalgiei
Iartă-i Doamne că nu ştiu cine sunt
Deşi proşti ca anul acesta ca anul trecut
şi ca de când sunt n-am văzut niciodată
Doamne când mă uit în oglindă
îmi vine să scot
pistolul 

Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ 

joi, 22 august 2013

marți, 20 august 2013

CONSECVENT ÎN ALB

Totuşi între naşpa şi marfă
poezia mai rămâne la harfă
 Costel Zăgan, DISTIHURI REBELE

RUGĂ 99-00-01


Costel Zăgan, CEZEISME, 2008

Căci singur
ca anul acesta
ca anul trecut
şi ca de când
sunt

N-am fost niciodată

Dar
Doamne

Singurătatea mea
cea de toate zilele
dă-mi-o mie
şi astăzi

Şi nu mă du
în ispita singurătăţii
singurătăţilor

Şi mă iartă
de toate
iluziile pierdute
cu voie
sau fără voie

Precum iert şi eu
prietenilor mei
toate disperările câştigate

Şi mă izbăveşte
de mine însumi

Lăsându-mi
o Doamne
şi iubita
şi dragostea
şi pe Eminescu

Cel cu Melancolia
fără de margini
şi cu epicentrul
în fiecare
cuvânt

Apoi
din
cenuşa
poemului divin

Ajută-mă
o Doamne
să-mi revin

Atât
întreabă
focul din cuvânt

Atât
răspund
tăcerile arzând

COPILĂRIA ARE GRIJĂ DE DUMNEZEU

Cum aş putea să-mi uit leagănul de unde
l-am văzut prima dată pe tata lumina-i
respiraţia lucrurilor nu ştiu alţii cum sunt
dar sufletul meu seamănă din ce în ce mai 
mult cu Ion Creangă amintirile sunt ca un 
bloc-turn la fiecare etaj alt cer altă iarbă 
iată şi la această înălţime cuvintele m-au 
ajuns din urmă dacă vrei să-l mai vezi 
pe Dumnezeu taci şi zboară

Costel Zăgan, ELEGII DE TREZIT COPILĂRIA

POLITICĂ INCOLORĂ

Dracula nu vă recomandă
proştii pe bandă rulantă

Costel Zăgan, DISTIHURI REBELE

luni, 19 august 2013

duminică, 18 august 2013

Poetry is the gravitation of soul. (Quote by Costel Zagan about Poetry)

Poetry is the gravitation of soul. (Quote by Costel Zagan about Poetry)

The poet stands between two illusions: the reality and... (Quote by Costel Zagan about Poetry)

The poet stands between two illusions: the reality and... (Quote by Costel Zagan about Poetry)

Angel of snow There are flakes that do not want to fall... (Quote by Costel Zagan about Poetry)

Angel of snow There are flakes that do not want to fall... (Quote by Costel Zagan about Poetry)

EREZIE DE FOAIE VERDE

Din cele mai vechi timpuri şi până
astăzi Doina rămâne cea mai ecolo
gică formă de protest Fără tunuri de
asfalt fără băi de sânge tricolor fără
prizonieri buni de îngrăşat Doar atât
fundiţe de frunză verde Normal ver
de-n sus şi verde-n jos Verde de 
România Indiferent de anotimp sex
ori orientare ecologică Cel mai tandru
protagonist al isteriei mondiale rămâne
poporul român Frate de cruce cu 
codrul verde Poporul român iubeşte
numai pădurile virgine Poporul ro
mân nu iubeşte politica De aceea-i
zice cu drag CURVA STATULUI
Şi cine nu crede ăla-i foaie verde

Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ

sâmbătă, 17 august 2013

Scriitorul - destin şi opţiune: Costel Zăgan

Scriitorul - destin şi opţiune: Costel Zăgan:                                                                                                            „Am impresia că  mă...

METAMORFOZELE NOPŢII

În loc de pernă dorm pe-un munte
şi mă-nvelesc c-o plapumă de nori
când infinitul nu mă mai ascunde
visez năprasnic şi-atunci cobor

Mă învelesc c-o plapumă de nori
mi-e somnul cât istoria de lungă
cu geografia dragostei măsor
 eternitatea poate-o să-mi ajungă

Mi-e somnul cât istoria de lungă
când infinitul nu mă mai ascunde
nopţii îi bag iar stelele în strungă
în loc de pernă dorm pe-un munte

Şi mă-nvelesc c-o plapumă de nori
să-nvăţ tabla înmulţirii doar cu flori

Costel Zăgan, CEZEISME II

PARADISUL APARENŢELOR


  • Costel Zăgan

    Ce poftă am să fiu nemuritor
    şi Doamne nu-s decât doar trist
    hai viaţa-mi strigă hai dă-i zor
    şi n-am ce face şi exist

    Şi Doamne nu-s decât doar trist
    poet cu stele reci în oase
    revendic ca pedeapsă că exist
    iubirile femeilor frumoase

    Poet cu stele reci drept oase
    hai moartea-mi strigă hai dă-i zor
    ce-ţi trebuie femei frumoase
    când naiba să te ia eşti muritor

    O Doamne nu-s decât doar trist
    îmi revendic steaua deci exist

    CEZEISME, 2008

vineri, 16 august 2013

MAI BINE-I RĂU

Toţi îmi oferă bucurii
al dracului cum să mai fii
m-am săturat de-atâta bine
fă-mi loc pe cruce lângă Tine

Costel Zăgan, AXIOMELE LUI DON QUIJOTE

joi, 15 august 2013

Mai bine-i rău de Costel Zăgan

Mai bine-i rău de Costel Zăgan: Toţi îmi oferă bucurii/al dracului cum să mai fii/m-am săturat de-atâta bine/fă-mi loc pe cruce lângă Tine

O DE TREI ORI O

Inexistenţa se zbate în ghearele
genezei fără supărare poporul îşi
pupă eroii în fund de câte ori are
ocazia şi bineînţeles galeria de oca
zie aplaudă frenetic tot de-atâtea
ori nestingherită copilăria îşi duce
degetul la gură şi primăvara începe
să gângurească vai cu biberonul
ei verde la ureche Doamne fericit
este copilul că nu s-a născut fericit
o de trei ori fericit trei doi unu start

Costel Zăgan, ELEGII DE TREZIT COPILĂRIA
Vladimir Volegov

ONOAREA DE-A VĂ CUNOAŞTE

Bujorul înflorit chiar pe obraz
e cea mai gravă circumstanţă 
însă îngăduiţi şi-acest extaz
să vă admir de la distanţă

Costel Zăgan, AXIOMELE LUI DON QUIJOTE

marți, 13 august 2013

EREZIA PROXIMEI IREALITĂŢI

Dom`profesor se duce ţara asta dracului
de râpă Îmi spune revoltat Mister Bulă Din
cauză de maşină defectă Am făcut şi eu prima
călătorie cu trenul după 89 Domnule ce dezastru
Parc-am fi după război Gările din România sunt
o adevărată ruşine mondială Arată mai rău ca wc-
urile publice comuniste Kamasutra pe pereţi nu 
altceva  Zău dacă nu-mi pare rău c-am deschis
ochii azi dimineaţă Şi mioritic Mister Bulă începu să se
îngâne Trenule maşină nouă Ce dracu` v-am făcut
vouă C-am ajuns centrul ruşinii La trandafir să-i
belim spinii  

Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ

luni, 12 august 2013

DEZASIMILAŢIE FINANCIARĂ

Doarme ca un leu poporul,
Ca un leu şi câţiva bani  :
Unii-i dau, cică, onorul-
Alţii îi mănâncă...any !

Costel Zăgan, EPIGRAME DISPONIBILE

duminică, 11 august 2013

vineri, 9 august 2013

LIMBA UNIVERSALĂ A IUBIRII

Dumnezeu este român
altfel nu ne-am înţelege
cel mai tandru e stăpân
şi iubirea cred că-i lege

Altfel nu ne-am înţelege
şi din nou l-am răstigni
însă ni l-am făcut rege
prieteni din prima zi

Haideţi toţi să ne iubim
cel mai tandru e stăpân
nici ridicol nici sublim
Dumnezeu este român

Cine vrea să ne-nţeleagă
să iubească lumea-ntreagă

Costel Zăgan, CEZEISME II

joi, 8 august 2013

LOCUIESC ÎN OGLINDĂ SAU EREZIA EULUI BINE TEMPERAT

O maimuţă o pasăre şi utopia de serviciu
au încins o horă Taman pe tapşanul din
faţa sufletului Dacă nu v-aţi dat seama pri
viţi în prima oglindă N-aveţi cum să vă 
înşelaţi Acolo vă puteţi întâlni şi cu cele
mai cunoscute fantome ale mele Ultima
e o lacrimă cât Universul Azi mă mulţu
mesc totuşi c-un colţ de pâine slab 
iluminat Mănânc şi dansăm
Eu maimuţa şi pasărea

Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ

EREZIA ÎNVINGĂTORULUI


Am întors clopotul nopţii pe dos Înainte ca
tăcerea să-mi înşfece toate oasele Iar prin
pori să izbucneasă Simfonia a IX-a Eretica
Însă oricât m-aş strădui nu mai pot s-o adorm
Lebădă fumegândă pe lacul îngheţat al privirii
Îngerii îşi fac siesta iluminându-mă În traista mea
cu nori Cerul mai bolboroseşte tainele interzise
veacului XX Cu arta poetică descheiată la piept
Înaintez printre clopote şi păsări
fluierînd

Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ

marți, 6 august 2013

POEM DE SUS

Imagine

Ai ochii
indecent
de
albaştri
iubito

Parcă
însuşi cerul

şi-ar fi
dezbrăcat norii

În
lacrimile
tale 
arteziene

 Costel Zăgan, HIPERBOLE BLITZ, 2005

MUTAŢIE PATRIOTICĂ

Va să zică aşa se poartă
cu neamul din poartă în poartă
sau mă rog azi s-a schimbat
cu ţara din pat în pat

Costel Zăgan, AXIOMELE LUI DON QUIJOTE

luni, 5 august 2013

EREZIA LUI NARCIS SAU OGLINDA SINUCIGAŞĂ

Din oglindă muza mi-o coace Lasă-mă
dobitocule în pace De la prima oră vrei
sus pe auroră Afroditei i-ai dat azi-noap
te mărul pe la spate Te uiţi la mine ca la
mă-ta muşcă-mă de vrei să fiu a ta Fi-ţi-
ar să-ţi fie morţile întoarce-mă pe toate
părţile Că nu-s doar o foaie goală pri
veşte cum irealitatea se scoală Nu mai
bâzâii ca un roi de albine dă năvală în fi
ne În ţeapă ţi-a poruncit şi Dracula unde
dracu` ţi-ai uitat scula Cât ai fi de cu capul 
în nori pentru mine ai să cobori Hai pe locuri
eşti gata start înaintează dobitocule că m-ai spart

Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ 

duminică, 4 august 2013

Satyricon de Costel Zăgan

Satyricon de Costel Zăgan: Hai iubito dă-mi paharul/trupul tău e un pahar/să-mi înec în el amarul/n-o fi totul în zadar/Trupul tău e un pahar/o nu fie de deochi/ce şampanie cu har/ţi se varsă vai din ochi/Să nu fie de deochi/îmi înec în ea amarul/mai înalt decît cei plopi/h...

(GOGYOHKA MEA)

 așteptând un înger învăț să zbor COSTEL ZĂGAN