NOI POETUL

Ies cu neuronii la bătaie

să nu pierd nicio secundă

dacă firea mi se-ndoaie

îmi schimb firea în colindă

Și nu pierd nicio secundă

sentimentul se răscoală

viața moartea care undă

mă lasă cu mâna goală

Sentimentul se răscoală

dacă firea mi se-ndoaie

merg napoi pe verticală

cu toți neuronii la bătaie

Să nu pierd nicio secundă

aleg visul altă rundă

Costel Zăgan, CEZEISME II

ALBATROSUL, de CHARLES BAUDELAIRE

Cum se mai distrează marinarii?

Câteodată, doar c-un albatros-

Când, mai răi decât tâlharii,

Cu el joacă lapte-gros!

Rege sus, pe punte-i sclav,

Cel cu cerul sub aripă!

Are-n schimb acest nărav:

Joc să-și bată, iar, de clipă!

Cel înaripat este fără vlagă-

Și-a rămas numai c-o pipă!

I-au dat hoții măreția-ntreagă,

Și-un picior doar și-o aripă!

Căci poetul este prinț celest:

Peste toți și toate zboară!

Orizontu-l are doar ca rest-

Ușor ca piatra cea de moară!

Charles Baudelaire, Florile răului, 1856, traducere imaginară de Costel Zăgan

NINSORI ÎNDRĂGOSTITE

Noaptea asta îmi dă foc

cu chibrituri de zăpadă

ce ninsori mai am în stoc

de ard toate or să cadă

Ce chibrituri de zăpadă

fulgii sar parcă-s scântei

ochii ce-au uitat să vadă

visează Doamne femei

Fulgii sar parcă-s scântei

ce ninsori mai am în stoc

numeri stele câte vrei

noaptea asta le-a dat foc

Cu chibrituri de zăpadă

aprind noaptea să te vadă

Costel Zăgan, CEZEISME II

VIAȚA CA DOINĂ

Pregătește-te că vin

viața mea este o doină

ca să-ți intru în destin

și pe soare și pe moină

Viața mea este o doină

zi-o Doamne cătinel

ca pe-un joc însă de oină

să nu-l bucurăm pe ”el”

Zi-o Doamne cătinel

ca să-mi intru în destin

muntele naște-un miel

pregătește-mă că vin

Viața mea este o doină

și pe soare și pe moină

Costel Zăgan, CEZEISME II

DIALOG ÎNTRE SURZI

Eu sunt violent

tu ești violent

el e violent

ea este violentă

Noi 

ce facem

Costel Zăgan

POESIS NONSTOP: LECTURI PERPENDICULARE

POESIS NONSTOP: LECTURI PERPENDICULARE: Motto : O lectură adevărată e ca o înălțare : mută orizontul cu tot cu cititor. (Costel Zăgan)  CARTEA CARE NE DESCHIDE OCHII DA...

EREZIA NON-STOPISTULUI OCAZIONAL

Nu cred că se poate pune o asemenea întrebare

poetului Mai trăiești Este ca și cum ți-ai certa pa

tria Locul unde Dumnezeu se naște în fiecare dimi

neață Cum să-ți iei de piept umbra că nu te încălzeș

te niciodată Cum să-ți buzunărești nopțile de stele

Cum să-ți asasinezi îngerul de pază

Doar așa

din plictiseală
Și
de

punct final

la

semnul exclamării

Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ II