CONCERT ANUAL PENTRU FRUNZE PĂSĂRI ȘI TROMPETĂ

Orice frunză e un geamăt

toamna cântă la pian

un ochi are parcă-un lacăt

celălalt e pui sărman

Toamna cântă la pian

frunzele par niște clape

unde n-ai cântat de-un an

trec prin aer niște ape

Frunzele par niște clape

un ochi are iată-un lacăt

altul cântă zău la pleoape

clipa trece ca un geamăt

Toamna însă e-un pian

unde plângi o dată-n an

Costel Zăgan, CEZEISME II

PE RUGUL TOAMNEI

Să strângem frunzele iubito

atenți să nu călcăm vreuna

ești goală toamna ai orbit-o

poate să cadă iarăși luna

Atenți să nu călcăm vreuna

privește norii sunt pe raft

a răsărit din cărți vai luna

hai s-o ștergem noi de praf

Hai pune norii sus pe raft

ești goală toamna ai orbit-o

și cad din cer îngeri de praf

să strângem stelele iubito

Atenți să nu călcăm vreuna

aprindă toamna iarăși luna

Costel Zăgan, CEZEISME II

HORĂ ÎN BĂTĂTURA NAIBII

Hai să dăm mână cu mână

toți borfașii din comună

nu ne pasă nu ne pasă

ceilalți să se ducă-acasă

Să rămână doar borfașii

ceilalți nu prea ne știu pașii

și dansează într-o ureche

că n-au nici măcar pereche

Dracul să-i împerecheze

căci nu știu a noastre teze

noi ghidăm lumea din gând

făr să spunem un cuvânt

De-aia zic e mult mai bine

să dansați dar fără mine

Costel Zăgan, CEZEISME II

AGONIE PERSONALIZATĂ

Sătul de toamnele acestea

ce întrerup iarăși povestea

și-ncep alta fără de măsură

doar cu tăceri rănite-n gură

Costel Zăgan, AXIOMELE LUI DON QUIJOTE

APELUL DE DIMINEAȚĂ

Hai trezește-te odată

ai dormit veac după veac

ai fost fată minunată

azi lichelele ce-ți fac

Ai dormit veac după veac

joc de Tine și-au bătut

însă toate au un leac

poporul nu-i surdomut

Joc de Tine și-au bătut

ziua iată-i minunată

lasă visu-acela slut

hai trezește-te odată

Somnul nu-i destinul Tău

SUS că n-o să-ți pară rău

Costel Zăgan, CEZEISME II

EREZII DE-O CLIPĂ

EREZIA ROMÂNULUI DE CURSĂ LUNGĂ

Măi al dracului român Cică a ras iarna da` numai în locurile mai dosnice Ca şi cum obrazul politicii ar fi altceva De pildă dimineaţa cum ai deschis ochii Dai nas în nas cu respectivul organ Mai mare ruşinea Dai să te fereşti la stânga la dreapta El nu şi nu NUMAI PI CENTRU Aşa s-a obişnuit aşa moare zău Şi-atunci vă-ntreb ca prostu` Oare n-ar fi mai bine să facem un om de zăpadă Să vedem el ce orientare politică are Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ

1 2 3 4 5

ROMÂNIA NICIODATĂ

România n-a fost mai urâtă

niciodată niciodată niciodată

dimineața vine iată ca o bâtă

și aruncă totul în a zilei baltă

Niciodată niciodată niciodată

poporul n-a fost mai hulit

și ce soartă Doamne blestemată

să mori înainte de a fi trăit

Poporul n-a fost mai hulit

vine dimineața iată ca o bâtă

de la plus la minus infinit

România n-a fost mai urâtă

Niciodată niciodată niciodată

n-a avut nici mamă n-a avut nici tată

Costel Zăgan, CEZEISME II