ce decembrie
primăvăratic
prieteni
și
albastru
Costel Zăgan, GOGYOHKA MEA
Fără poezie nu exist
tatăl meu
în loc de-o cerere în căsătorie
i-a dăruit mamei o Biblie
La Cântarea Cântărilor
nașterea mea
a fost
un simplu
semn
de
punctuație
Costel Zăgan, Ode gingașe
Sigur că da Poetul aleargă şi el după
irealitatea imediată cu poemul în stare
avansată de erecţie Naturalia non son
turpia La fel se oglindeşte şi cerul în ochii
pământului Fără intermediar fără Un lac
de munte bun de prăsilă Acceptă numai
aluviuni sufleteşti Poet itinerant admir Valea
Plângerii La post restant pe Vârful Omu`
Însă şi-aici tot poezia manipulează
Zi de vară până-n seară
Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ
Hai să ne urcăm în podul cerului
fără scară Să cotrobăim printre
stele Poate mai găsim vreun înger
acolo de râs Să aibă nou-născuţii
cu cine să se joace de-a baba-oar
ba Deschid fereastra şi întuneri-
cul năvăleşte în lume Doamne de
unde atâtea nopţi obraznice în
versurile mele de dragoste Îndră
gostiţii râd Hei-rup Mugurii plez
nesc poetul peste degete Nu pe-a
colo vine lumina prostuţule
poezie de Costel Zăgan din Erezii de-o clipă
definiţie aforistică de Costel Zăgan din Inventeme
definiţie aforistică de Costel Zăgan din Inventeme
* E nemaipomenit să ştii că Dumnezeu este oricând la dispoziţia rugăciunii tale!
aforism de Costel Zăgan din Inventeme
* Rugăciunea este feed-back-ul lui Dumnezeu: rana care (mă) îngenunchează.
aforism de Costel Zăgan din Inventeme
* E iluzie: Dumnezeu nu poate fi... uzat de rugăciune.
* Dumnezeu: Universul redus la esenţă.
* Suflet: locaţia terestră a lui Dumnezeu.
aforism de Costel Zăgan din Definiţii eretice
* Meseria lui Dumnezeu este creaţia.
aforism de Costel Zăgan din Inventeme
* În rai, Dumnezeu ne-a predat o singură lecţie: copilăria.
aforism de Costel Zăgan din Inventeme !
Zău din palma lui Dumnezeu
ciuguleşte chiar sufletul meu
Mugurii tăcerii parcă se-nfiripă
saltă iar Mihai peste şapte cai
pân-la moarte însă ar mai fi o clipă
şi-ai trecut de iad gura mea de rai
poezie de Costel Zăgan din Axiomele lui Don Quijote
*Credinciosul a descoperit singurul perpetuum mobile din univers: pe Dumnezeu.
aforism de Costel Zăgan din Inventeme
* Dumnezeu: singura taină ce ne cunoaşte deplin.
aforism de Costel Zăgan din Inventeme
Fericiţi cei care
încă pot să moară
n-or rata infernul
şi a doua oară
* Numai dragostea te poate ajuta să ieşi din infernul inimii!
aforism de Costel Zăgan din Inventeme
Eitrittskarte Bilet de intrare (inclusiv 2 la sută T.M.I.) HONTERUS GEMEINDE
SK 2.162.265 www.bisericaneagră.ro
Prezentul titlu de poem permite citirea integrală a poemului Biserica Neagră
Citirea poemului (nu) oferă dreptul la aducere-aminte în scop comercial
învățarea pe de rost a acestui poem este strict interzisă
se admite totuși recitarea unor fragmente cu diferite ocazii festive sau nu
este indicată poziția în genunchi cu fața spre Apus
că spre Răsărit a stat destul poporul român
Măria Sa Poporul Român
Amin și recitare plăcută
Costel Zăgan, Ode gingașe
Ajunsu-mi-a istoria în gât
și nu-i mâncarea preferată
și ca un porc o duc pe rât
- mizerie de altădată-
Și nu-i mâncarea preferată
carnea de albatros e inutilă
doar sânii cei zglobii de fată
iar mă fac să plâng de milă
Carnea de albatros e inutilă
dar ca un porc o duc pe rât
confortul meu această silă
ajunsu-mi-a istoria în gât
Dar nu-i mâncarea preferată
iubito pe lista mea de plată
Costel Zăgan, CEZEISME II
Să mai discutăm
păi ce tot facem de 2000 de ani
discutăm și iar discutăm
Domnilor
vreau să vă spun și eu ceva
Hai să ne-apucăm și de treabă
Că
ne suflă Apocalipsa în ceafă
Costel Zăgan, Ode gingașe
Aud în alb
O eclipsă de soare ai pe şoldul stâng iubito
mai implor tristeţea să nu râdă de mine
cu ochii scoşi liniştea rătăceşte prin sânge
mormintele fac streap-tease în cimitir totul e bine
Sânii tăi îmblânzesc amurgul a doua oară
abia mai respiri în abisul cicatrizat
doi îngeri îşi beau cafeaua plângând
între noi veşnicia se-ntinde ca un pat
Costel Zăgan, Ode gingaşe
PARADISUL PIERDUT VĂZUT DIN FAȚĂ
Prima zi de muncă pe pământ Adam se scoală
la primul semnal sonor Privighetoarea și-a făcut
datoria aprinzând cerul O singură notă a fost de-ajuns
Adam își pregătește uneltele de lucru brațele picioare
le ochii și urechile Pieptul bombat de întunericul noc
turn este la locul său Pijamaua nopții-i împăturită cu grijă
Își îmbracă salopeta zilei încheind-o la toți nasturii în afară
de ultimul Pe-acolo se va vedea ca o sudoare curgând lumina
Face totul în tăcere Să nu-i deranjeze Evei visele frumos colorate
Gustarea de la orele 9 o ascunde după primul nor
Canicula scoate soarele din bârlog Mașina terminus paradis este
din nou plină cu oamenii muncii Fiecare râde pe rând de glumele
aproapelui
Opriți mașina timpului că vreau să muncesc
Zău
Pe cuvântul meu de șmecher
liber profesionist
Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ II
Și libertatea-i ca eclipsa solară te-aruncă-n-ntuneric la-nceput și când începe sufletul să doară se mișcă muntele dac-ai crezut COSTEL ZĂG...