Costel ZĂGAN
pe accelerator
și veșnicia
durează
o clipă
*
în
cușca pieptului
doarme
un fulger
adevărul
Eu barbarul din oglindă eu ca Hanibal la poartă aștept Roma să mă-nchidă într-o operă de artă COSTEL ZĂGAN, AXIOMELE LUI DON QUIJOTE
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu