sâmbătă, 30 martie 2019

EREZIA MUZICII

Soarele se trezește-n primul vers
lumina împinge poemul
mai departe
ce viteză amețitoare
au cuvintele mele-n această zi
sufletul trece prin lucruri
ca printr-un tunel al timpului
întunericul
rămâne-n urmă
ca o baltă de sânge
iar s-a sinucis un poem
din
dragoste

Costel Zăgan, ODE GINGAȘE 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

O STROFĂ DE ETERNITATE

 Eu barbarul din oglindă eu ca Hanibal la poartă aștept Roma să mă-nchidă într-o operă de artă COSTEL ZĂGAN, AXIOMELE LUI DON QUIJOTE