miercuri, 7 februarie 2018

ROMANȚA STRĂZII

Și toți zău o recunosc
la naiba fir-ar să fie
și dacă se-aude trosc
mă transform în poezie

La naiba fir-ar să fie
ce ating devine vers
e-o întreagă nebunie
alții arată bun de șters

Ce ating devine vers
și dacă se-aude trosc
înseamnă că nu a mers
și toți zău o recunosc

La naiba fir-ar să fie
poezie versus
sărăcie

Costel Zăgan, CEZEISME II



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

O STROFĂ DE ETERNITATE

 Eu barbarul din oglindă eu ca Hanibal la poartă aștept Roma să mă-nchidă într-o operă de artă COSTEL ZĂGAN, AXIOMELE LUI DON QUIJOTE