vineri, 9 octombrie 2015

CEZEISM DE COLECȚIE : PESCUIND STELELE DE ALTĂDATĂ



Ce dur e îngerul madam
nici milă de la el nu am
că toată noaptea te păzește
și eu mă zbat ca și un pește

De cine naiba te păzește
iubirea parcă-i fără margini
dar sigur fără de nădejde
am mâzgâlit a-nopții pagini

Iubirea cică-i fără margini
că toată noapea te păzește
ajuns-a cerul în paragini
când mă zbat ca și un pește

Ce dur e îngerul madam
aduce zorii iar la geam

Costel Zăgan, CEZEISME II

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

O STROFĂ DE ETERNITATE

 Eu barbarul din oglindă eu ca Hanibal la poartă aștept Roma să mă-nchidă într-o operă de artă COSTEL ZĂGAN, AXIOMELE LUI DON QUIJOTE