EREZIA SUFLETULUI DE PROBĂ

Cu fiecare frunză toamna renunță la verde

Anotimp handicapat cu ramuri în cer și cu

rădăcini de foc și pară Vântul tremură între

odaia nupțială și borta infinitului Pe-aici se

trece într-o altă galaxie a tăcerii Taci și vei fi

promovat La birou îngerii contabilizează și 

ultima picătură de ploaie Bacovia redivivus

Toți se șterg de preșul sufletului

Cu mâinile imaculate de sânge

destinul îți ghicește iar trecutul de probă Et in

Arcadia ego Și totuși care-i diferența

Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ II