EREZIA MARELUI SINGURATIC

Dumnezeu cheamă pe cei singuratici

acasă Casa lor este singurătatea O

casă numai ferestre O casă cu nenu

măraţi ochi Aici locuieşte infinitul Aici

se naşte veşnicia în fiecare clipă (Nu)

daţi năvală Marele Singuratic este acasă

Veniţi cu daruri şi muzică Marele Singuratic

îşi sărbătoreşte zilele dragostei şi-ale morţii

Pentru că Marele Singuratic moare-n fiecare zi

Al lui este paradisul pierdut

Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ II