luni, 1 iunie 2015

ARTILERIA FLORALĂ

Poezia mea e-o joacă
deși trage iar cu tunul
când nu știe ce să facă
își dă foc să iasă fumul

Deși trage vai cu tunul
nu omoară nicio muscă
deși l-am văzut pe unul
care țipă că-l tot mușcă

Nu omoară nicio muscă
când nu știe ce să facă
tăcerea parcă e-o cușcă
poezia-i numai joacă

Chiar dacă trage cu tunul
ca să înflorească prunul

Costel Zăgan, CEZEISME II

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

O STROFĂ DE ETERNITATE

 Eu barbarul din oglindă eu ca Hanibal la poartă aștept Roma să mă-nchidă într-o operă de artă COSTEL ZĂGAN, AXIOMELE LUI DON QUIJOTE