V-am zis Nu mai călcaţi toamna pe
bătătură Fiţi civilizaţi şi nu mai brus
caţi frunzele nebunilor Sunteţi poeţi
sau ce mama dracului Parcă n-aţi
mai văzut toamna niciodată Este
pentru toată lumea Şi stocu-i nelimi
tat Erezia melancoliei nu se opreşte
la cuvinte Şi-atunci cum să taci des
pre toamnă Păi aşa cu toată fiinţa
lucrul şi fenomenul care eşti Şi mai
ales în genunchi ca o frunză În zbor
Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ II
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu