Nici tăcere nu mă poate îmblânzi
nici zgomotul sau furia lumii nu mă
poate face mai sălbatic decât dra
gostea mea cea de toate nopțile Ay
ca de Dumnezeu mi-e dor de copilă
rie Delicat și fără margini adevărul
doare însă vindecă orice rană chiar
și minciuna de-a exista Dureri tămădui
toare Doamne eu cred că frumusețea
e un far interior Aștept zorii
să am din nou
dreptate
Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ II
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu