OCHELARI ROZ POSTUM

Cine de-a baba-oarba
cu destinul meu se joacă
pârjolind cu lacrimi iarba
cărui foc semăn la moacă

Cu destinul meu se joacă
cel urât ori cel frumos
cine-mi pune stele-n troacă
firmamentul preș pe jos

Cel urât ori cel frumos
pârjolind cu lacrimi iarba
ochii mei sunt sus ori jos
cine de-a baba-oarba

Cu destinul meu se joacă
lăsându-mi moartea săracă

Costel Zăgan, CEZEISME, 2008

(IN)DIFERENȚĂ COLEGIALĂ

Șeful meu pe zi ce trece

bate școala într-o dungă

numărând din zece-n zece

Doamne unde o s-ajungă

Bătând școala într-o dungă

elevii trag hăt într-o parte

colegii trag toți la pungă

n-o s-ajungă mai departe

Elevii trag într-o parte

numărând din zece-n zece

matematica ne desparte

șeful meu pe zi ce trece

Doamne e mai rece

...................................

Costel Zăgan, CEZEISME II

PROLOG DIURN

Doamne vai ce chef de viață

beau otravă iar cu gheață

vesel dis-de-dimineață

Costel Zăgan, TRIUNGHIUL TĂCERII

NOAPTE ÎN DO MAJOR

Universul ca să-ți spintec

 mă transform iubito-n cântec

și o muzică nebună

zboară de pe-a nopții strună

Costel Zăgan, AXIOMELE LUI DON JUAN

GRAV DE TOAMNĂ LA DERUTĂ

Doamne vai ce frică am

cade frunza de pe ram

și n-o prinde niciun înger

cade frunza și eu sânger

Cade frunza și de nuc

din rai unde să apuc

cade frunza sunt expus

și pe jos dar și pe sus

Îngerii m-au deraiat

taman vai la tine-n pat

m-aș urca ceru-i departe

și de viață și de moarte

Unde-i laptele dar mierea

stop să-nceapă învierea

Costel Zăgan, CEZEISME II

LIMBA ROMÂNĂ FĂRĂ PROFESOR

Limba mea este fatală

limba iată românească

nu tace în pielea goală

și nu poartă nicio mască

Iată limba românească

Doamne leagăn și altar

cine vrea să o vorbească

 fagur pare plin cu-amar

Doamne leagăn și altar

nu tace în pielea goală

de-i bătrân ori de-i sugar

limba mea este mortală

Poate limba românească

tăcerea să n-o rostească

Costel Zăgan, CEZEISME II

CĂLĂTOR AMBULANT

Între sublim și neant

Costel Zăgan, UNIVERSURI PARALELE