sâmbătă, 2 martie 2013
Scriitorul - destin şi opţiune: Costel Zăgan
Scriitorul - destin şi opţiune: Costel Zăgan: „Am impresia că mă...
DEGHIZARE ÎN AMINTIRI DIN COPILĂRIE
Clarul de lună transfug
l-am pus o vreme la plug
şi cerul care ne privea pe noi
l-am făcut strat de usturoi
Stelele toate-n pielea goală
le-am luat în ghiozdan la şcoală
şi când să scot abecedarul
au stricat orei tot tiparul
Copile Doamne copile
ai să mă omori cu zile
ziua-n amiaza mare
îl calci pe Domnezeu pe picioare
Nu ştiu cu tine ce să mă fac
eşti ca un înger în piele de drac
Costel Zăgan, CEZEISME II
l-am pus o vreme la plug
şi cerul care ne privea pe noi
l-am făcut strat de usturoi
Stelele toate-n pielea goală
le-am luat în ghiozdan la şcoală
şi când să scot abecedarul
au stricat orei tot tiparul
Copile Doamne copile
ai să mă omori cu zile
ziua-n amiaza mare
îl calci pe Domnezeu pe picioare
Nu ştiu cu tine ce să mă fac
eşti ca un înger în piele de drac
Costel Zăgan, CEZEISME II
SENTINŢA-I DIVINĂ
Raiul pe cealaltă parte ne-a catapultat în moarte Frunze vai pline de toamnă banii zilnic ne condamnă Ne-nvârtim în jurul cozii toţi şi genii şi nerozii Unul dacă face-un pas altu-l trage jos de nas Unde naiba te trezeşti te dai înger între peşti Cu ţeapa sar toţi pe tine de-aia cică sunt albine Însă mierea lor e ura băga-le-ai în coastă sula Să vezi dacă au curaj să te facă dac şi azi Ori cu coada-ntre picioare o tulesc peste hotare Costel Zăgan, DOINE DE PUS LA RANĂ |
vineri, 1 martie 2013
AUD ÎN ALB
O eclipsă de soare ai pe şoldul stâng iubito
mai implor tristeţea să nu râdă de mine
cu ochii scoşi liniştea rătăceşte prin sânge
mormintele fac strep-tease în cimitir totul e bine
Sânii tăi îmblânzesc amurgul a doua oară
abia mai respiri în abisul cicatrizat
doi îngeri îşi beau cafeaua plângând
între noi veşnicia se-ntinde ca un pat
poezie de Costel Zăgan din Ode gingaşe
mai implor tristeţea să nu râdă de mine
cu ochii scoşi liniştea rătăceşte prin sânge
mormintele fac strep-tease în cimitir totul e bine
Sânii tăi îmblânzesc amurgul a doua oară
abia mai respiri în abisul cicatrizat
doi îngeri îşi beau cafeaua plângând
între noi veşnicia se-ntinde ca un pat
poezie de Costel Zăgan din Ode gingaşe
SECRET olio su tavola sabbiata 80x80 2009
CUM CIRCULĂM ÎN TIMPUL NOPŢII
Când dragostea-i ca de-obicei
soare Doamne şi polei
Costel Zăgan, Distihuri rebele
EREZIA PROXIMEI PRIMĂVERI
Noaptea cresc numai visele Şo
pe mine primăvară Am toate căr
ţile deschise la cuprins Cititor ideal
numai vântul însă îmi frunzăreşte destinul
De-aici încolo cică răsar stelele altui
anotimp Aveţi grijă pe unde zburaţi
Prăpastia asta-i doldora de stele
căzătoare
Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ
ÎN NUMELE ŞI-N PRENUMELE MATALE BĂDIE
poate-o să se rupă creanga copilărie iată ultimele veşti fulgii vor cădea gratuit toată iarna Poate să se rupă creanga Doamne-i doldora de stele fulgii duc pe sus targa cu mireasa iluziei mele Doamne-i doldora de stele copilărie ţinta mea eşti de tine mi-s lacrimile grele hai şi spune-mi iar poveşti Şi viaţa şi moartea treacă meargă în numele şi-n prenumele lui Ion Creangă Costel Zăgan , Cezeisme II |
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
Amintirile ne înfrumusețează viața cu goluri. Costel Zăgan, DEȘERTUL DE CATIFEA, EDITURA AXA, BOTOȘANI, 2015

-
Dragi tovarăși și tovărășoaice cât mai rezistați încă pe buk dezbrăcând sau nu pufoaice știe frunza cea de nuc Cât mai rezistați ...